Orice
proiectant care întocmeşte documentaţii ce se supun autorizării sunt obligaţi
să respecte Legea 50/91 cu completările şi modificările ulterioare. Arhitectul
care întocmeşte proiectul de arhitectură este obligat să fie înregistrat în TNA
(TABLOUL NATIONAL AL ARHITECTILOR) şi în OAR (ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA)
pentru a avea drept de semnătură.. Doar aceşti arhitecţi sunt abilitaţi de a
întocmi proiecte ce supun autorizării, conform Legii 50/1991 şi Legea 184/1991
republicată privind exercitarea profesiei de arhitect.
Proiectele
sunt supuse verificării de către verificatori de proiecte avizaţi de MLPAT şi
este obligatorie conform GH 925/1995.
Categoria
de lucrări care se supun autorizării, conform Legii 50/1991 cu modificările şi
completările ulterioare:
- Orice tip de construcţie nouă,
indiferent de funcţiune, excepţie făcând cele prevăzute în Legea
nr.50/1991 actualizată până in 2013 prin Legea 127/2013
- Modificări la construcţii
existente, indiferent de funcţiuni:
- Recompartimentări
- Consolidări
- Modernizări
- Schimbare de destinaţie
(funcţiune)
- Schimbarea tâmplăriei
existente prin modificarea golurilor existente
- Schimbarea învelitorii cu alte
materiale/culoare, altele decât cele existente
- Reabilitare termică
- Împrejmuiri şi porţi noi
- Repararea împrejmuirilor
existente cu înlocuirea materialului altul decât cel iniţial
- Anexe gospodăreşti
- Garaje
- Panouri publicitare
Legea nr.
50/1991 privind autorizarea constructiilor acualizata aprilie 2013
-
publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 07
august 1991; ultima republicare in Monitorul Oficial nr. 933 din 13 octombrie
2004
CAPITOLUL I
Autorizarea
executării lucrărilor de construcţii
Art. 1
(1) Executarea
lucrărilor de construcţii este permisă numai pe
baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile
prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil –
teren şi/sau construcţii – identificat prin număr cadastral, în cazul în care
legea nu dispune altfel.
(2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de
orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de
construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind
proiectarea şi executarea construcţiilor.
Art. 2
(1)Autorizaţia
de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei
publice locale pe baza căruia este permisă
executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege
referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi
postutilizarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de
construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul
şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate
potrivit legii.
(21) Procedura de autorizare a executării lucrărilor de
construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de
urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi
cuprinde următoarele etape:
a) emiterea
certificatului de urbanism;
b) emiterea
punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia
mediului pentru investiţiile care nu se supun
procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
c) notificarea de
către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la
menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire,
pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a
stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
d) emiterea
avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii
pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul
de vedere al impactului asupra mediului;
e) elaborarea
documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, denumită în continuare documentaţie
tehnică – D.T.;
f) depunerea
documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la
autoritatea administraţiei publice competente;
g) emiterea
autorizaţiei de construire.
(3) Autorizaţiile
de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru
îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de
infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu
respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate
potrivit legii.
(4) Prin exceptare
de la prevederile alin. (2) se pot emite
autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi
de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrări de
modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a
clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a
suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
a1) lucrări de
supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singură dată, în suprafaţă de
maximum 20% din suprafaţa construită desfăşurată a clădirilor, cu condiţia
situării acestora în afara zonelor construite protejate sau a zonelor de
protecţie a monumentelor, după caz;
a2) lucrări de
extindere a clădirilor sociale, de învăţământ, de sănătate, de cultură şi
administrative aparţinând domeniului public şi privat al statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale, dacă extinderea se încadrează în prevederile
regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau
planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;
a3) schimbarea
folosinţei construcţiilor existente, dacă noua folosinţă corespunde
prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic
general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;
b) lucrări de
reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele
asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de
reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi,
parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a
spaţiilor publice;
d) lucrări de
cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări –, necesare în
vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere,
balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări;
e) organizarea de
tabere de corturi.
Art. 3
(1) Construcţiile
civile, industriale, agricole, cele pentru
susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de
orice fel sau de oricare altă natură se pot
realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a
reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:
a) lucrări de
construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare,
schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum
şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11;
b) lucrări de
construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,
restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea
lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente
istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil – teren
şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a
monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la
construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin
documentaţii de urbanism aprobate;
c) lucrări de
construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare
privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de
artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la
reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de
îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările
pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice
şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri şi
mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă şi
agrement, pieţe şi alte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
e) lucrări de
foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a
prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere
şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de
suprafaţă sau subterane;
f) lucrări,
amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării
executării lucrărilor, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (13);
g) organizarea de
tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
h) lucrări de
construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de
expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine şi pergole
situate pe căile şi spaţiile publice, anexe gospodăreşti, precum şi anexele
gospodăreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan;
i) cimitire – noi
şi extinderi.
(2) În vederea
simplificării procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii
provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d), g) şi h), autorizaţia de construire
se emite în baza documentaţiilor tehnice – D.T. cu conţinut simplificat în
raport cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1.
Art. 4
(1)Autorizaţiile
de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general
al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la
art. 3, după cum urmează:
a) de preşedinţii
consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri
care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale;
2. în
extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate structuri de specialitate;
b) de primarii
municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al
acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul
general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor sectoarelor
municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri
care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi cele din
extravilan;
2. la
construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);
3. lucrări de
modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de
transport urban subteran sau de suprafaţă, de transport şi de distribuţie,
pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, precum şi lucrări şi/sau
reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului
Bucureşti;
d) de primarii
sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută în
teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la lit.
c), inclusiv branşamente şi racorduri aferente reţelelor edilitare;
e) de primarii
oraşelor şi comunelor pentru lucrările care se execută:
1. în teritoriul
administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
2. la
construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură
de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile
art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul arhitectului-şef al
judeţului;
f) abrogată.
(2) Pentru investiţiile
care se realizează pe amplasamente ce depăşesc limita administrativ-teritorială
a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, în unităţi
administrativ-teritoriale limitrofe, în vederea armonizării condiţiilor de
autorizare pentru întreaga investiţie, autoritatea administraţiei publice
centrale competente cu atribuţii de reglementare, potrivit legii, în domeniul
din care face parte investiţia supusă autorizării, va emite un aviz
coordonator, în baza căruia preşedinţii consiliilor judeţene implicate,
respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, vor emite
autorizaţii de construire pentru executarea lucrărilor aferente părţilor din
investiţie amplasate în unităţile administrativ-teritoriale din aria lor de
competenţă.
(2indice 1) Pentru
lucrările de instalare şi dezvoltare a reţelelor de comunicaţii electronice,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va emite un aviz coordonator, în
baza căruia preşedinţii consiliilor judeţene implicate, respectiv primarul
general al municipiului Bucureşti vor emite autorizaţii de construire pentru
toate lucrările din aria lor de competenţă.
(3) Autorizaţiile de
construire prevăzute la alin. (2) şi (21) produc efecte de la data intrării în
vigoare a ultimei autorizaţii de construire emise în condiţiile prezentei legi.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
«(6) Prin excepţie de la prevederile art. 2
alin. (1), executarea lucrărilor de foraje necesare pentru efectuarea studiilor
geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea
exploatărilor de gaze şi petrol, a altor exploatări subacvatice, precum şi a
lucrărilor de construire a reţelelor submarine de transport energetic şi de
comunicaţii, în marea teritorială, zona contiguă sau zona economică exclusivă a
Mării Negre, după caz, este permisă în baza actului de autoritate al
autorităţii competente desemnate prin legea specială, care ţine loc de
autorizaţie de construire/desfiinţare şi se emite în condiţiile legislaţiei
specifice din domeniul gazelor, petrolului, energiei electrice şi
comunicaţiilor, din care fac parte lucrările, după caz.»”
Art. 5
(1) Avizele şi
acordurile stabilite prin certificatul de urbanism se solicită
de către investitor/beneficiar şi se obţin de la autorităţile competente în
domeniu înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii la autorităţile administraţiei publice competente
pentru:
a) asigurarea şi
racordarea/branşarea la infrastructura edilitară, în condiţiile impuse de
caracteristicile şi amplasamentul reţelelor de distribuţie/transport energetic
din zona de amplasament;
b) racordarea la
reţeaua căilor de comunicaţii;
c) securitatea la
incendiu, protecţia civilă şi protecţia sănătăţii populaţiei;
d) cerinţele
specifice unor zone cu restricţii stabilite prin reglementări speciale.
(2) Actele de
autoritate emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului prevăzute
la art. 2 alin. (21) lit. b) şi d) se solicită şi se obţin de
investitor/solicitant în condiţiile legii.
(3) Avizele şi
acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, împreună cu punctul de
vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului sau, după caz, actul
administrativ al acesteia, obţinute potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), se
anexează şi devin parte integrantă din autorizaţia de construire.
Art. 6
(1)Certificatul
de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute
la art. 4:
a) fac cunoscute
solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al
terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu
prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori
ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate
potrivit legii;
b) stabilesc
cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul
amplasamentului;
c) stabilesc
lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
d)
încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta
autoritatea competentă pentru protecţia mediului,
în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ
al acesteia, necesare în vederea autorizării.
(11) Punctul de
vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului reprezintă
documentul scris emis de aceasta după etapa de evaluare iniţială, respectiv
după etapa de încadrare a investiţiei în procedura de evaluare a impactului
asupra mediului, iar actul administrativ al autorităţii competente pentru
protecţia mediului este, după caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.
(2) Certificatul
de urbanism se emite de autorităţile prevăzute la art. 4, abilitate să
autorizeze lucrările de construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen
de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod
obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(3) Certificatul
de urbanism se semnează de către preşedintele consiliului judeţean sau de
primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu
responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din
aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente,
responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit
atribuţiilor stabilite conform legii.
(4) În vederea
eliberării certificatului de urbanism, solicitantul – orice persoană fizică sau
juridică interesată – se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o
cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru
care se solicită certificatul de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, unde este cazul,
dacă legea nu dispune altfel, cât şi elementele care definesc scopul
solicitării.
(5) Certificatul
de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
(6) Certificatul
de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:
a) în vederea
concesionării de terenuri, potrivit legii;
b) în vederea
adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza de „Studiu
de fezabilitate“, potrivit legii;
c) pentru cereri
în justiţie şi operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară atunci când
operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori
comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii,
precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil.
Operaţiunile juridice menţionate, efectuate în lipsa certificatului de
urbanism, sunt lovite de nulitate.
Art. 61
(1) Măsurile
specifice pentru protecţia mediului stabilite prin actul administrativ al
autorităţii competente pentru protecţia mediului vor fi avute în vedere la
elaborarea documentaţiei tehnice – D.T. şi nu pot fi modificate prin procedura
de autorizare ori prin autorizaţia de construire.
(2) În situaţia în
care o investiţie urmează să se realizeze etapizat sau să se amplaseze pe
terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi
administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se
realizează pentru întreaga investiţie.
Art. 7
(1) Autorizaţia de
construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente
organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii
documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care
cuprinde, în copie, următoarele documente:
a) certificatul
de urbanism;
b) dovada, în
copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi,
după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte
funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune
altfel;
c) documentaţia
tehnică – D.T.;
d) avizele şi
acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al
autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul
administrativ al acesteia;
e) abrogată;
f) dovada privind
achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de
construire.
(11) Prin excepţie
de la prevederile alin. (1), pentru construcţiile reprezentând anexele
gospodăreşti ale exploataţiilor agricole termenul de emitere a autorizaţiei de
construire este de 15 zile de la data înregistrării cererii.
(12) Documentaţia
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se depune şi se
înregistrează la autoritatea administraţiei publice competente numai dacă
solicitantul prezintă toate documentele prevăzute la alin. (1).
(13) Cu respectarea
legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private
asupra mediului, în situaţia în care apar modificări pentru care este necesară
emiterea unei autorizaţii de construire distinctă pentru organizarea executării
lucrărilor, aceasta se emite numai dacă autoritatea competentă pentru protecţia
mediului constată că modificările aduse se înscriu în limitele actului
administrativ emis anterior. În caz contrar, autoritatea competentă pentru
protecţia mediului reface evaluarea efectelor lucrărilor de bază şi a celor
aferente organizării executării lucrărilor şi emite un nou act administrativ.
(2) Documentaţia
tehnică – D.T. se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în
anexa nr. 1, în concordantă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu
conţinutul actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia
mediului, al avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de urbanism şi se
întocmeşte, se semnează şi se verifică, potrivit legii.
(21) Documentaţiile
tehnice – D.T. aferente investiţiilor pentru care autoritatea competentă pentru
protecţia mediului a evaluat efectele asupra mediului şi a emis actul
administrativ se verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de
calitate în construcţii «c) igienă, sănătate şi mediu», potrivit legii.
(22) În situaţia în
care, după emiterea actului administrativ al autorităţii competente pentru
protecţia mediului şi înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, investiţia suferă modificări care nu au
făcut obiectul evaluării privind efectele asupra mediului, acestea vor fi
menţionate de către verificatorul tehnic atestat pentru cerinţa esenţială «c)
igienă, sănătate şi mediu» în raportul de verificare a documentaţiei tehnice
aferente investiţiei, iar solicitantul/investitorul are obligaţia să notifice
autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă, cu privire la aceste
modificări, potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
(23) Documentaţiile
tehnice – D.T. pentru reabilitarea termică a clădirilor se verifică în mod
obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate în construcţii «f) economie de
energie şi izolare termică», potrivit legii.
(3) În situaţia
depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, acest lucru se notifică în
scris solicitantului, în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu
menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia.
(31) Persoanele
fizice cu atribuţii în verificarea documentaţiilor şi elaborarea/emiterea
autorizaţiilor de construire răspund material, contravenţional, civil şi penal,
după caz, pentru nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi (3).
(4) Executarea
lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a
detaliilor de execuţie.
(5) Autoritatea
emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de
cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este
obligat să înceapă lucrările. În această situaţie, valabilitatea autorizaţiei
se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie,
în conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neînceperea
lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la
pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi
autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbă
faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de
construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin excepţie
de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de
construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul
stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea
valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru
o perioadă nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul
are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire,
precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor
începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de
începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a
autorizaţiei, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare
datei de emitere a autorizaţiei.
(9) Autorizaţia de
construire se emite dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cerute prin
prezenta lege. Autoritatea emitentă a autorizaţiei nu este responsabilă pentru
eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa, în momentul emiterii
actului, a unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti privind
imobilul – teren şi/sau construcţii –, responsabilitatea aparţinând
solicitantului.
(10) Lucrările de
consolidare la clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică ori prin
notă tehnică justificativă în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol
public se autorizează în regim de urgenţă, în condiţiile prevăzute la alin.
(16).
(11) În condiţiile
prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
(12) Autorizaţiile
de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii complete, în
conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la alin. (16).
(13) Autorizaţia de
construire se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după
caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate în
domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al
autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii
autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform
legii.
(14) Valabilitatea
autorizaţiei se menţine în cazul schimbării investitorului, înaintea
finalizării lucrărilor, cu condiţia respectării prevederilor acesteia şi a
înscrierii în cartea funciară a modificărilor intervenite cu privire la
drepturile reale imobiliare.
(15) În situaţia în
care în timpul executării lucrărilor şi numai în perioada de valabilitate a
autorizaţiei de construire survin modificări de temă privind lucrările de
construcţii autorizate, care conduc la necesitatea modificării acestora,
titularul are obligaţia de a solicita o nouă autorizaţie de construire,
potrivit prevederilor prezentei legi.
(151) Pentru
obţinerea unei noi autorizaţii de construire, potrivit prevederilor alin. (15),
solicitantul va depune o nouă documentaţie tehnică – D.T., elaborată în
condiţiile modificărilor de temă survenite, urmând ca autoritatea
administraţiei publice locale competente să decidă, după caz:
a) emiterea noii
autorizaţii de construire, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă
se înscriu în limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru
protecţia mediului, precum şi ale avizelor şi acordurilor obţinute pentru
autorizaţia de construire iniţială;
b) reluarea
procedurii de autorizare în condiţiile prezentei legi, dacă lucrările
corespunzătoare modificărilor de temă depăşesc limitele actului administrativ
al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale avizelor şi
acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială.
(152) Verificarea
încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele
avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială se
realizează de către structurile de specialitate ale autorităţii administraţiei
publice competente, precum şi de verificatorii de proiecte atestaţi în
condiţiile legii, pentru fiecare cerinţă esenţială de calitate în construcţii,
cu participarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare.
(153) Verificarea
încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele actului
administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului se realizează
de către aceasta potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
(16) Cu respectarea
legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private
asupra mediului, în cazul construcţiilor care prezintă pericol public,
autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie în primă
urgenţă, care constau, în principal, în sprijiniri ale elementelor
structurale/nestructurale avariate, demolări parţiale şi consolidări la
structura de rezistenţă, obligatorii în cazuri de avarii, accidente tehnice,
calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de
către autoritatea administraţiei publice competente potrivit prezentei legi,
urmând ca documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare
– expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare,
documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic – P.T., detalii de execuţie D.E. – să
fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor,
cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi, după caz, a actului
administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
(161) Prevederile
alin. (16) se aplică în mod corespunzător şi
construcţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) care prezintă pericol
public.
(17) Primăriile pot
dezafecta construcţiile, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale,
aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică,
cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe bază de autorizaţie de desfiinţare
emisă în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi documentaţii
specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru
eliberarea autorizaţiei de construire se calculează potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea
valabilităţii autorizaţiei de construire se calculează la 30% din valoarea
iniţială a taxei de autorizare.
(20)
Instituţiile/Operatorii economici abilitate/abilitaţi prin lege să emită
avizele/acordurile prevăzute la art. 5 alin. (1) au următoarele obligaţii:
a) să stabilească
conţinutul-cadru al documentaţiilor specifice necesare pentru emiterea
avizelor/acordurilor, precum şi lista altor documente şi condiţii specifice
necesare, pe care le pun la dispoziţia publicului şi autorităţilor administraţiei
publice competente pe pagina proprie de internet şi prin afişare la sediu;
b) să emită
avizele/acordurile, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării
cererii/documentaţiei specifice complete, sub sancţiunea aplicării prevederilor
legale privind aprobarea tacită, fără alte proceduri prealabile.
(201) Prevederile
alin. (20) lit. b) nu sunt aplicabile actelor de autoritate emise de către
autorităţile pentru protecţia mediului competente, respectiv punctului de
vedere şi actului administrativ al acestora, care se emit potrivit legislaţiei
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului.
(21) Autorizaţia de
construire şi anexele acesteia au caracter public şi se pun la dispoziţia
publicului spre informare pe pagina proprie de internet a autorităţii
administraţiei publice emitente sau prin afişare la sediul acesteia, după caz.
(22) În aplicarea
prevederilor alin. (21), autorităţile prevăzute la art. 4 au obligaţia de a
respecta restricţiile impuse de legislaţia în vigoare în legătură cu secretul
comercial şi industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului
public şi privat, precum şi fără a se aduce atingere garantării şi protejării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la
dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, potrivit legii.
(23) Autorităţile
prevăzute la art. 4 fac publică emiterea autorizaţiei de construire sau, după
caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor
de construcţii şi pun la dispoziţia publicului următoarele informaţii:
a) conţinutul
autorizaţiei de construire şi al anexelor aferente, care includ toate
condiţiile necesare a fi îndeplinite de solicitanţi, sau, după caz, conţinutul
actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii;
b) principalele
motive şi considerente pe care se bazează emiterea autorizaţiei de construire
sau, după caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, ca urmare a examinării comentariilor şi opiniilor
exprimate de public, inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului
de consultare a publicului;
c) descrierea,
după caz, a principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea şi, dacă este
posibil, compensarea efectelor negative majore, conform actului administrativ
emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
(24) Autorizarea de
construire pentru construirea unui drum public nou sau modificarea substanţială
a unui drum public existent, cuprins în reţeaua rutieră, nu se va emite în
condiţiile în care proiectele de infrastructură respective nu conţin rapoartele
de audit de siguranţă rutieră sau de evaluare de impact asupra siguranţei
rutiere, după caz, realizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2008
privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 8
(1) Demolarea,
dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi
instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor
tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora,
închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane, precum şi a
oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în
prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4.
(2) Autorizaţia de
desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în
conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor
aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevăzute la art. 11.
(3) Prin exceptare
de la prevederile art. 2 alin. (21), pentru emiterea autorizaţiei de
desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor nu este necesară emiterea punctului de
vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului ori a actului
administrativ al acesteia.
Art. 9
(1) Documentaţiile
tehnice – D.T. şi proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de
specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire
superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor şi
instalaţiilor pentru construcţii, astfel:
a) de arhitect cu
diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părţii de arhitectură
pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a
construcţiilor supraterane şi a celor subterane;
b) de ingineri
constructori şi de instalaţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru
părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii
cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi
subterane, precum şi la instalaţiile aferente acestora;
c) de conductor
arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomă recunoscută
de statul român, pentru clădiri de importanţă redusă şi aflate în afara zonelor
protejate, stabilite conform legii.
(2) Prevederile
alin. (1) se aplică şi pentru documentaţia de execuţie.
(3) Semnarea
documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează
răspunderea acestora în condiţiile legii.
Art. 10
Pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora s-a instituit,
potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în planurile de amenajare
a teritoriului şi în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după
cum urmează:
a) în zonele
construite protejate, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, definite
potrivit legii, şi în ansamblurile de arhitectură şi siturile arheologice,
solicitantul va obţine avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe
baza documentaţiilor de urbanism avizate şi aprobate conform legii;
b) în cazul
lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe lângă
avizul Ministerului Culturii şi Cultelor se vor obţine avizele specifice
cerinţelor de calitate a construcţiilor, potrivit prevederilor legale;
c) abrogată;
d) în zonele de
siguranţă şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes public,
precum şi în zonele aferente construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi
autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform
prevederilor legale;
d1) în perimetrele
limitrofe construcţiilor reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor
agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanţelor
prevăzute de normele sanitare în vigoare, în care s-a instituit un regim de
restricţie privind amplasarea clădirilor de locuit şi a obiectivelor
socioeconomice, solicitantul va obţine avizul direcţiei pentru agricultură şi
dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
e) în zonele unde
s-a instituit alt tip de restricţie solicitantul va obţine avizul organismelor
competente.
Art. 11
(1) Se pot executa
fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura
de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:
a) reparaţii la
împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă
forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi
înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma,
dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă
materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia
clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;
c) reparaţii şi
înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi
vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi
vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile
clădirilor;
f) reparaţii la
instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice
fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor
locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate,
precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare
a consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi
înlocuiri la pardoseli;
h) lucrări de
reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei
arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste lucrări nu se execută la
construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel:
1. finisaje
interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea;
2. trotuare,
ziduri de sprijin ori scări de acces;
3. lucrări de
reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului – dacă nu se schimbă
sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă – la clădiri de
locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice
clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie
a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;
i) lucrări de
întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de
investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor
artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul
Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice
judeţene sau locale, după caz;
k) lucrări de
foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau
redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte
acvifere;
l) lucrări de
construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei
cimitirului.
m) lucrări de
compartimentare provizorie nestructurală.
(2) Se pot executa
fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre
acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor
şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme,
precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia
energiei electrice.
(3) Dacă lucrările
prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j), se
execută la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie
emiterea autorizaţiei de construire.
Art. 12
(1) Autorizaţiile
de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot
fi anulate de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii.
Anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerută, în
condiţiile legii, şi de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a
organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(2) O dată cu
introducerea acţiunii se pot solicita instanţei judecătoreşti suspendarea
autorizaţiei de construire sau desfiinţare şi oprirea executării lucrărilor,
până la soluţionarea pe fond a cauzei.
CAPITOLUL II
Concesionarea
terenurilor pentru construcţii
Art. 13
(1) Terenurile
aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate
ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii, în condiţiile
respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titular a
construcţiei.
(2) Terenurile
aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării de
construcţii sau de obiective de uz şi/sau de interes public, cu respectarea
documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
(3) Concesionarea
se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu respectarea
prevederilor legale, urmărindu-se valorificarea superioară a potenţialului
terenului.
Art. 14
Până la reglementarea
prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile
libere de construcţii, aflate în administrarea consiliilor locale şi care pot
fi revendicate de foştii proprietari.
Art. 15
Prin excepţie de la
prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot
concesiona fără licitaţie publică, cu plata taxei de redevenţă stabilite
potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă pe termen limitat, după caz, în
următoarele situaţii:
a) pentru
realizarea de obiective de utilitate publică sau de binefacere, cu caracter
social, fără scop lucrativ, altele decât cele care se realizează de către
colectivităţile locale pe terenurile acestora;
b) pentru
realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, potrivit
legii;
c) pentru
realizarea de locuinţe pentru tineri până la împlinirea vârstei de 35 de ani;
d) pentru
strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre, potrivit legii;
e) pentru
extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau
cu acordul acestuia;
f) pentru lucrări
de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice definite potrivit
legii, cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor
de urbanism avizate potrivit legii.
Art. 16
(1) Terenurile
prevăzute la art. 13, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţă publică
de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate,
printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi tipărită în cel puţin două
ziare de largă circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.
(2) Publicaţiile
privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa
şi destinaţia terenului, stabilite prin documentaţiile de urbanism, precum şi
taxa anuală minimală de redevenţă.
(3) Oferta
solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de prefezabilitate sau de
fezabilitate, după caz, cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice
necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi a capacităţii construcţiei,
a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în
certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund
prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.
(4) Licitaţia se
efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop, prin
hotărâre a consiliilor locale şi/sau judeţene, respectiv a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu competenţele de autorizare
stabilite la art. 4. Comisiile funcţionează la sediul consiliilor locale în a
căror rază administrativ-teritorială sunt situate terenurile.
Art. 17
Limita minimă a
preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin hotărârea consiliului
judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului
local, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare
al terenului, în condiţii de piaţă, la care se adaugă costul lucrărilor de
infrastructură aferente.
Art. 18
Terenurile prevăzute la
art. 13, ce se concesionează pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite
asociate acestora, în funcţie de prevederile regulamentelor locale de urbanism,
aprobate potrivit legii, vor avea următoarele suprafeţe:
a) în
localităţile urbane:
1. până la 450 m2 pentru un
apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj;
2. până la 300 m2 pentru un
apartament într-o clădire cu parter şi etaj, cu două apartamente;
3. până la 250 m2 pentru un
apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, având cel mult 6
apartamente;
4. pentru
clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilită
potrivit documentaţiilor de urbanism;
b) în
localităţile rurale, până la 1.000
m2 pentru o locuinţă.
Art. 19
Pentru realizarea unei
case de vacanţă se poate concesiona un teren în suprafaţă de până la 250 m2 .
Art. 20
Împotriva licitaţiei,
până la momentul adjudecării, se va putea face contestaţie, de către orice
persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază teritorială are loc
licitaţia. Contestaţia suspendă desfăşurarea licitaţiei până la soluţionarea sa
definitivă.
Art. 21
Pe baza
procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a hotărârii consiliului local,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru situaţiile
prevăzute la art. 15, se va încheia actul de concesiune, care se va înregistra
de către concesionar în evidenţele de publicitate imobiliară, în termen de 10
zile de la data adjudecării sau emiterii hotărârii.
Art. 22
(1) Concesionarea
terenurilor prevăzute la art. 13–19 se face în conformitate cu prevederile
legii, durata acesteia fiind stabilită de către consiliile locale, consiliile
judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie
de prevederile documentaţiilor de urbanism şi de natura construcţiei.
(2) Anterior
concesionării terenurile vor fi înscrise în cartea funciară.
Art. 23
(1) Intravilanul
localităţilor se stabileşte prin planurile generale de urbanism – PUG –,
aprobate potrivit legii.
(2) Ulterior
aprobării Planului General de Urbanism – PUG – pot fi introduse în intravilanul
localităţilor şi unele terenuri din extravilan, numai în condiţii temeinic
fundamentate pe bază de planuri urbanistice zonale – PUZ –, aprobate potrivit
legii.
(3) Terenurile destinate
construirii, evidenţiate în intravilan, se scot din circuitul agricol,
definitiv, prin autorizaţia de construire. În cazul în care proprietarul
terenului doreşte să scoată din circuitul agricol doar o parte din terenul
deţinut, pentru îndeplinirea acestei proceduri, autorizaţia de construire va fi
însoţită de documentaţia tehnică cadastrală.
CAPITOLUL III
Răspunderi şi
sancţiuni
Art. 24
(1) Constituie
infracţiuni următoarele fapte:
a) executarea,
fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea
prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b);
b) continuarea
executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de
control competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori
semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele
certificate prin diplomă universitară, în condiţiile prevăzute la art. 9.
d) refuzul
emiterii certificatului de urbanism.
(2) Infracţiunile
prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
Art. 25
În cazul săvârşirii
faptelor prevăzute la art. 24, organele de control prevăzute de prezenta lege,
care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.
Art. 26
(1) Constituie
contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii
încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
a) executarea sau
desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la
art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi
executant;
b) executarea sau
desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului
tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit.
b), precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea
unei noi autorizaţii de construire în situaţiile prevăzute la art. 7 alin.
(15), de către investitor şi executant;
c) aprobarea
furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de
branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;
d) menţinerea
după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea
lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în
autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter
provizoriu;
e) neaducerea
terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor
prevăzute la art. 3 lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare,
amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor
adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor
de bază;
f) împiedicarea
ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului
organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor
solicitate;
g) neanunţarea
datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate, în conformitate cu
prevederile art. 7 alin. (8);
h) neemiterea
certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2), precum şi
emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu
conţin lista cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu
obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea
prealabilă a unei documentaţii de urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice
de definire a scopului solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul
nejustificat ori condiţionarea furnizării informaţiilor de interes public
prevăzute la art. 6 alin. (1);
h1) neemiterea
autorizaţiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);
i) emiterea de
autorizaţii de construire/desfiinţare:
– în lipsa unui drept
real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia de
construire/desfiinţare;
– în lipsa sau cu
nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit
legii;
– în baza unor
documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile
certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al
proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu
conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate
potrivit legii;
– în lipsa expertizei
tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în cazul
lucrărilor de consolidare;
– în baza altor
documente decât cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea
şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea
lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul
aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor
administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4),
precum şi neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul
de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3);
k)
neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de
Stat în Construcţii la controlul anterior;
l) refuzul
nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice
sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art.
34 alin. (7);
m) abrogată.
(2) Contravenţiile
prevăzute la alin. (1), săvârşite de persoanele fizice sau juridice, se
sancţionează cu amendă după cum urmează:
– de la 1.000 lei la
100.000 lei, cele prevăzute la lit. a);
– de la 3.000 lei la
10.000 lei, cele prevăzute la lit. f);
– de 10.000 lei, cele
prevăzute la lit. c);
– de la 3.000 lei la
10.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d) şi e);
– de la 5.000 lei la
30.000 lei, cele prevăzute la lit. h), h1) şi i)ş
– de la 1.000 lei la
5.000 lei, cele prevăzute la lit. j) şi k);
– de 2.000 lei, cele
prevăzute la lit. l);
– de 1.000 lei, cele
prevăzute la lit. g).
(3) Cuantumul
amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.
(4) Sancţiunea
amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sancţiunea
amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplică
funcţionarilor publici responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la
baza emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau
de desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform
legii.
(6) În condiţiile
prezentei legi nu se aplică sancţiunea avertisment.
Art. 27
(1) Preşedinţii
consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească
respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în
construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi, în funcţie
de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze
instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.
(2) Arhitectul-şef
al judeţului şi personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din
subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării
executării lucrărilor de construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului,
precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi amenajarea teritoriului legată
de procesul de autorizare a construcţiilor.
(3) Contravenţiile
prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. h)–l), se constată
şi se sancţionează de către compartimentele de specialitate cu atribuţii de
control ale autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pentru faptele
săvârşite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul
administrativ al sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit competenţelor de
emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
(4) Contravenţiile
prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) şi j) se constată şi se sancţionează
de către organele de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(5)
Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de
control ale administraţiei publice locale, se înaintează, în vederea aplicării
sancţiunii, şefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare
a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului judeţean
ori primarului unităţii administrativ-teritoriale sau al sectorului
municipiului Bucureşti în a cărui rază s-a săvârşit contravenţia.
(6) Abrogat.
Art. 28
(1) O dată cu
aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)
şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea
măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare
a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor
acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a
contravenţiei.
(2) Decizia
menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de
construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către
autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice
şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau,
după caz, de instanţă. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la
art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
(3) Măsura
desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea
termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a
contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară.
Art. 29
(1) Controlul
statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării
lucrărilor de construcţii se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcţii,
pe întregul teritoriu al ţării, şi de inspectoratele teritoriale ale acestuia,
care dispun măsurile şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul
de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea
executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz, atunci când
constată că acestea se realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, a
cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori
pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
(3) Inspectoratul
de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale încunoştinţează
autoritatea administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul
asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În această situaţie organele de
control ale consiliilor judeţene sau locale, după caz, au obligaţia să
urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în
Construcţii.
Art. 30
(1) Cheltuielile
pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea
executării lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori, în
valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu
excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b) şi a lăcaşurilor de cult.
(2) Virarea
sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin. (1) se face în contul
inspectoratelor teritoriale în construcţii, judeţene, respectiv al municipiului
Bucureşti, după caz, o dată cu transmiterea înştiinţării privind data începerii
lucrărilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la plată a
cotei prevăzute la alin. (1) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără
a se depăşi suma datorată. Disponibilităţile la finele anului din veniturile
extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.
(3) Cota stabilită
la alin. (1) se aplică şi diferenţelor rezultate din actualizarea valorii
lucrărilor autorizate, care se face o dată cu recepţia la terminarea
lucrărilor.
Art. 301
Abrogat.
Art. 31
Dreptul de a constata
contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în
termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.
Art. 32
(1) În cazul în
care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar
nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a
contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat
sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:
a) încadrarea
lucrărilor în prevederile autorizaţiei;
b) desfiinţarea
construcţiilor realizate nelegal.
(2) În cazul
admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a
măsurilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul
nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în
conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija
primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie
suportate de către persoanele vinovate.
(4) În situaţiile
prevăzute la art. 24, organele de control vor putea cere instanţei să dispună,
prin hotărârea de condamnare, măsurile menţionate la alin. (1). Organele de
control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmărire penală
sesizate şi, după caz, instanţei să dispună oprirea temporară a executării
lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
(5) Persoanele
care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care
s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile
primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.
Art. 33
(1) Prin excepţie
de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de
construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, cât
şi construcţiile, lucrările şi amenajările cu caracter provizoriu executate pe
terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor,
oraşelor şi comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de
autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii
administrativ-teritoriale unde se află construcţia, fără emiterea unei
autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe
cheltuiala contravenientului.
(2) Procedura
prevăzută la alin. (1) se poate declanşa din oficiu de autoritatea
administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se
află construcţia sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului
legal al terenului aparţinând domeniului public sau privat al statului.
(3) În cazul
neîndeplinirii de către autoritatea administraţiei publice competente a
procedurii de desfiinţare, în termen de 15 zile calendaristice de la data
solicitării prevăzute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al
terenului aparţinând domeniului public ori privat al statului va putea trece de
îndată la desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie de construire.
(4) Prin excepţie
de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de
construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor,
oraşelor ori comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de
autoritatea administraţiei publice competente, fără sesizarea instanţelor
judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
(5) Pentru
realizarea prevederilor alin. (1) autorităţile publice competente pot contracta
efectuarea acestor servicii cu societăţi comerciale specializate în astfel de
lucrări, în condiţiile legii.
Art. 34
(1) Studiile de
teren şi documentaţiile elaborate pentru realizarea investiţiilor de orice fel,
a elementelor de infrastructură, de gospodărie comunală, precum şi a lucrărilor
de amenajare a teritoriului şi de urbanism – studii şi proiecte de
sistematizare elaborate înainte de 1990 la comanda fostelor consilii populare
sau a altor instituţii ale statului – sunt şi rămân proprietate publică a
judeţului sau a municipiilor, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) În înţelesul
prezentei legi, prin studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1) se
înţelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare,
memorii generale şi pe specialităţi, breviare de calcul, avizele şi acordurile
obţinute, precum şi piesele desenate.
(3) Arhivele
cuprinzând studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1), intrate, la
constituire, în patrimoniul societăţilor comerciale înfiinţate pe structura
fostelor unităţi de proiectare judeţene şi din municipiul Bucureşti, se
gestionează, potrivit legii, de către consiliile judeţene sau de către
primăriile municipiilor, respectiv de Primăria Municipiului Bucureşti.
(4) Inventarierea
arhivelor se face de către comisii constituite în acest scop prin hotărâri ale
consiliilor judeţene, municipale, respectiv ale Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
(5) Refuzul
inventarierii şi/sau al predării studiilor şi documentaţiilor se sancţionează
potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările
ulterioare.
(6) În situaţia
refuzului predării arhivelor, consiliile judeţene, municipale şi/sau Primăria
Municipiului Bucureşti, după caz, se vor adresa în termen de 90 de zile
instanţelor judecătoreşti, care vor soluţiona cererile în procedură de urgenţă,
potrivit legii. Acţiunea în instanţă este scutită de taxa de timbru.
(7) Accesul
persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la arhivele
cuprinzând documentaţiile prevăzute la alin. (1), precum şi la documentaţiile
de urbanism elaborate ulterior acestora şi gestionate de administraţiile
publice locale, în vederea întocmirii documentaţiilor tehnice, este neîngrădit
şi se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, municipal, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Art. 35
(1) În condiţiile
prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contravenţie se face cu
indicarea locului, datei şi orei constatării, în conformitate cu dispoziţiile
art. 31.
(2) Împotriva procesului-verbal
de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere în termen
de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă
executarea sancţiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării
lucrărilor, dispusă o dată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale în
condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (2). De asemenea, plângerea
nu suspendă măsura desfiinţării în condiţiile art. 33 alin. (1) a lucrărilor de
construcţii executate fără autorizaţie pe terenuri aparţinând domeniului public
sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor ori a
construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu executate pe
terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor,
oraşelor ori comunelor al căror termen prevăzut prin autorizaţie este expirat,
dispusă în condiţiile art. 28 alin. (1).
(3) În măsura în
care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 28 şi 29.*)
Art. 35, fost art. 30,
modificat prin Legea nr. 453/2001 şi Legea nr. 401/2003, era alcătuit din 4
alineate.
Alin. (4), al cărui
conţinut era: „(4) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel,
sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968.“, nu a fost modificat sau
abrogat expres prin Legea nr. 401/2003.
Alin. (3) al art. 35,
aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 401/2003, a preluat prevederile alin.
(4), însă cu trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al art. 35 nu
este inclus în forma republicată, aplicarea acestui text încetând o dată cu
abrogarea Legii nr. 32/1968 prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Art. 35, fost art. 30,
modificat prin Legea nr. 453/2001 şi Legea nr. 401/2003, era alcătuit din 4
alineate.
Alin. (4), al cărui conţinut
era: „(4) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt
aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968.“, nu a fost modificat sau abrogat
expres prin Legea nr. 401/2003.
Alin. (3) al art. 35,
aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 401/2003, a preluat prevederile alin.
(4), însă cu trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al art. 35 nu
este inclus în forma republicată, aplicarea acestui text încetând o dată cu
abrogarea Legii nr. 32/1968 prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii
finale şi tranzitorii
Art. 36
(1) Persoanele
fizice şi juridice, care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi,
sunt obligate să solicite emiterea autorizaţiei de construire şi să înceapă
construcţia în termen de cel mult un an de la data obţinerii actului de
concesionare a terenului.
(2) În caz de
încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde
valabilitatea.
Art. 37
(1) Persoanele
fizice şi juridice care realizează lucrări de construcţii în condiţiile
prezentei legi au obligaţia de a executa integral lucrările până la termenul
prevăzut în autorizaţie.
(2) Lucrările de
construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate
elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea
lucrărilor. Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor este obligatorie
pentru toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia
realizării acestor lucrări în regie proprie. Recepţia la terminarea lucrărilor
se face cu participarea reprezentantului administraţiei publice, desemnat de
emitentul autorizaţiei de construire.
(3) La terminarea
lucrărilor, beneficiarul autorizaţiei de construire are obligaţia să
regularizeze taxa pentru autorizaţia de construire, potrivit legii.
(4) O dată cu
regularizarea taxei prevăzute la alin. (3), beneficiarii autorizaţiilor de
construire vor regulariza şi celelalte cote prevăzute de lege.
«(5)
Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea
prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la
terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate şi nu pot fi
intabulate în cartea funciară. În această situaţie se aplică în continuare
sancţiunile prevăzute de lege. Construcţiile realizate înainte de 1 august
2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor, se intabulează, în lipsa autorizaţiei de construire, în
baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor
obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice
locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum şi a documentaţiei
cadastrale. În cazul în care construcţiile nu sunt înregistrate la autoritatea
administraţiei publice locale competente, acestea se înregistrează dacă se
achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declaraţiei
fiscale, inclusiv pentru anul în curs.»
Art. 38
(1) Sunt de
utilitate publică lucrările privind construcţiile care nu mai pot fi finalizate
conform prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente
acestora.
(2) În vederea
realizării lucrărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea administraţiei
publice locale pe teritoriul căreia se află construcţiile va aplica prevederile
Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, iar
imobilele pot fi trecute din proprietatea publică în proprietatea privată şi
valorificate, în condiţiile legii.
Art. 39
Toate construcţiile
proprietate particulară, realizate în condiţiile prezentei legi, se declară, în
vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unităţile
subordonate acestora, după terminarea lor completă şi nu mai târziu de 15 zile
de la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire.
Art. 40
(1) În cazul când
într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu
altă destinaţie, proprietarii acestora dobândesc şi o cotă-parte de proprietate
asupra tuturor părţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi asupra tuturor
dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun, indiferent de
tronsonul, scara sau etajul la care este situată proprietatea lor.
(2) O dată cu
dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în
clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cotă-parte din
dreptul de concesiune asupra terenului aparţinând domeniului privat al statului
sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Cotele-părţi
prevăzute la alineatele precedente se determină proporţional cu suprafaţa utilă
a locuinţelor, a caselor de vacanţă ori a suprafeţelor cu altă destinaţie din
clădire, după caz.
Art. 41
Dreptul de concesiune
asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a
construcţiei pentru a cărei realizare acesta a fost constituit. În aceleaşi
condiţii se transmite şi autorizaţia de construire.
Art. 42
(1) Autorizaţia de
construire pentru lucrările de intervenţie în scopul asigurării cerinţelor de
rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare a construcţiilor asupra
cărora au intervenit factori distructivi de origine naturală sau umană se emite
pentru consolidarea întregii construcţii.
(2) Emiterea
autorizaţiei de construire/desfiinţare în vederea executării lucrărilor de
intervenţie în primă urgenţă pentru punerea în siguranţă a construcţiilor
existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, care prezintă pericol public,
indiferent de destinaţie, precum şi a lucrărilor la lăcaşuri de cult ori la
monumente istorice clasate ori aflate în curs de clasare, indiferent de proprietar,
cu excepţia celor în care se desfăşoară activităţi comerciale, este scutită de
taxa de autorizare.
Art. 43
Prin excepţie de la
prevederile art. 4, autorizarea executării lucrărilor de construcţii:
a) cu caracter
militar se face de către ministerele şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale interesate, în baza unor proceduri stabilite
împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei;
b) aferente
infrastructurii de transport rutier de interes naţional se face de către
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin direcţia de specialitate,
cu respectarea prevederilor legii privind unele măsuri prealabile lucrărilor de
construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local şi ale normelor
metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 431
(1) Publicul are
dreptul să participe efectiv şi din timp la procedura de autorizare a
executării lucrărilor de construcţii, să se documenteze şi să transmită
comentarii şi opinii autorităţilor administraţiei publice locale competente,
înaintea luării unei decizii asupra cererii pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii aferente investiţiei pentru care autoritatea
competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării efectelor
acesteia asupra mediului.
(2) Informarea şi
consultarea publicului se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului.
Art. 432
(1) Orice persoană
interesată, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes
legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente,
potrivit legii, pentru a ataca autorizaţia de construire sau actul de
respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
după caz, emise de autoritatea administraţiei publice locale competentă pentru
investiţiile prevăzute la art. 431alin. (1).
(2) Înainte de a
se adresa instanţei de contencios administrativ competente, în termen de 30 de
zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a autorizaţiei de construire
sau a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor
de construcţii, după caz, persoanele prevăzute la alin. (1) vor solicita
autorităţii administraţiei publice locale emitente revocarea actului, în tot
sau în parte, dacă acesta nu a produs efecte juridice.
(3) Procedura
administrativă prealabilă prevăzută la alin. (2) este scutită de taxa de timbru
şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.
Art. 44
(1) În condiţiile
prezentei legi, în vederea realizării unui cadru legislativ unitar privind
autorizarea lucrărilor de construcţii, toate reglementările tehnice – norme,
normative, instrucţiuni –, cu aplicabilitate în domeniul construcţiilor şi
urbanismului, elaborate de ministere şi de alte organe centrale, se transmit în
mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului.
(2) Ministerele şi
celelalte organe centrale care au elaborat reglementări tehnice, potrivit
prevederilor alin. (1), au obligaţia de a le transmite Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în vederea avizării în termen de
30 de zile de la data publicării prezentei legi, sub sancţiunea încetării
aplicabilităţii acestora.
Art. 45
(1) În termen de
60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judeţene, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale,
orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor organiza, în cadrul
aparatului propriu, structuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor
aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu funcţie de
conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate, cu atribuţii în
domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării
lucrărilor de construcţii, şi pentru:
a) avizarea
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, precum şi eliberarea
certificatelor de urbanism;
b) abrogată;
c) întocmirea şi
eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare;
d) organizarea şi
exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcţii.
(11) Autorităţile
administraţiei publice competente pot organiza în cadrul structurilor de
specialitate prestarea serviciilor privind obţinerea, contra cost în condiţiile
legii, la cererea solicitantului, a avizelor şi acordurilor necesare
autorizării executării lucrărilor de construcţii.
(2) Consiliul
local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului
propriu, în condiţiile prevăzute la alin. (1), în baza unei hotărâri adoptate
în acest sens.
(3) Structurile de
specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acordă asistenţă
tehnică de specialitate, analizează şi avizează cererile depuse pentru emiterea
certificatelor de urbanism şi documentaţiile pentru emiterea autorizaţiilor de
construire din competenţa de emitere a primarilor comunelor şi oraşelor care nu
au constituite încă structuri de specialitate, în condiţiile prevederilor alin.
(1) şi (2), precum şi ale art. 4 alin. (1) lit. e), la cererea acestora.
(31) Prin excepţie
de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. e), preşedinţii consiliilor judeţene
pot emite autorizaţii de construire pentru lucrări din aria de competenţă a
primarilor comunelor şi oraşelor care încă nu au constituite structurile de specialitate
potrivit prevederilor alin. (1), pe termen limitat, la solicitarea acestora.
(4) În cazul în
care, din cauza lipsei de specialişti, nu se pot constitui structurile de
specialitate prevăzute la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se
vor aplica în mod corespunzător prevederile alin. (3).
(5) Funcţia de
arhitect-şef, prevăzută la alin. (1), se înscrie în nomenclatorul funcţiilor de
conducere din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi locale şi se
echivalează după cum urmează:
a) şef de
departament sau director general, pentru arhitectul-şef al municipiului
Bucureşti, respectiv pentru arhitectul-şef al judeţului, arhitecţii-şefi ai
municipiilor, precum şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) şef serviciu,
pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
c) şef birou,
pentru persoanele cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului şi al autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul
primăriilor de comună, şefi ai structurilor de specialitate organizate la
nivelul acestora, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(6) Pentru
constituirea băncii de date, toţi posesorii de reţele tehnico-edilitare, supra-
şi subterane, sunt obligaţi să transmită autorităţilor administraţiei publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti planurile cadastrale cuprinzând
traseele reţelelor existente pe teritoriul judeţului şi al localităţilor,
respectiv al municipiului Bucureşti. Aceste planuri vor fi puse de autorităţile
administraţiei publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti la
dispoziţia tuturor primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv
primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror rază
administrativ-teritorială sunt situate reţelele tehnico-edilitare.
Art. 46
Abrogat.
Art. 47
Anexa nr. 1 privind
conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcţii şi
anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate utilizaţi în
cuprinsul legii fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 471
Orice alte dispoziţii
contrare prezentei legi se abrogă.
Art. 48
Pe data intrării în
vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de
locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, publicată
în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotărârea Consiliului de
Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a
dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe,
vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case
de odihnă proprietate personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20
iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberării
autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum
şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără
construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul
nr. 545/1958 privind reglementarea amplasării construcţiilor, precum şi a
trecerii în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor necesare
efectuării unor lucrări sau unor acţiuni de interes de stat, publicat în
Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotărârea Consiliului de
Miniştri nr. 2.490/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele privind amplasarea şi autorizarea construirii, reparării şi
desfiinţării construcţiilor şi a altor lucrări, publicată în Buletinul Oficial
nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare
prezentei legi se abrogă.
ANEXA Nr. 1
CONŢINUTUL-CADRU
al documentaţiei
tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Documentaţia tehnică –
D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se elaborează de
proiectanţi autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în condiţiile
prevederilor art. 9 din prezenta lege şi, după vizarea spre neschimbare, se
dezvoltă în proiectul tehnic întocmit conform prevederilor legale în vigoare,
în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor,
acordurilor, punctului de vedere al autorităţii pentru protecţia mediului
competente, precum şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, cerute
prin certificatul de urbanism.
Documentaţia tehnică –
D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se întocmeşte
pentru:
– autorizarea
executării lucrărilor de construire – D.T.A.C.;
– autorizarea
executării lucrărilor de desfiinţare – D.T.A.D.;
– autorizarea
executării organizării lucrărilor – D.T.O.E.
Conţinutul-cadru al
documentaţiei tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii cuprinde opisul pieselor scrise şi desenate, necesar a fi
prezentate spre autorizare.
A.Proiectul
pentru autorizarea executării lucrărilor de construire – P.A.C.
I.Piese scrise
1.Lista şi
semnăturile proiectanţilor
Se completează cu
numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect
pentru care răspund.
2.Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrărilor
care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcţii,
făcându-se referiri la:
– amplasamentul,
topografia acestuia, trasarea lucrărilor;
– clima şi fenomenele
naturale specifice;
– geologia şi
seismicitatea;
– categoria de
importanţă a obiectivului.
2.2. Memorii pe
specialităţi
Descrierea lucrărilor
de:
– arhitectură;
– structură;
– instalaţii;
– dotări şi instalaţii
tehnologice, după caz;
– amenajări exterioare
şi sistematizare verticală.
2.3. Date şi indici
care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea pentru
autorizare:
– suprafeţele –
construită desfăşurată, construită la sol şi utilă;
– înălţimile clădirilor
şi numărul de niveluri;
– volumul
construcţiilor;
– procentul de ocupare
a terenului – P.O.T.;
– coeficientul de
utilizare a terenului – C.U.T.
2.4. Devizul general
al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare
2.5. Anexe la
memoriu
2.5.1. Studiul
geotehnic
2.5.2. Referatele de
verificare a documentaţiei tehnice – D.T., în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind calitatea în construcţii, inclusiv în situaţiile prevăzute la
art. 7 alin. (21) şi (23) întocmite de verificatori
tehnici atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor,
aleşi de investitor.
2.5.3. abrogat.
2.5.4. abrogat.
2.5.5. Avizele şi
acordurile privind asigurarea, branşarea şi racordarea la infrastructura
edilitară, după caz, precum şi avizele, acordurile şi actele administrative
specifice ale organismelor administraţiei publice centrale sau ale serviciilor
deconcentrate ale acestora, după caz – Ministerului Mediului şi Dezvoltării
Durabile, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului
Sănătăţii Publice, precum şi ale Ministerului Culturii şi Cultelor,
Ministerului Apărării, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor,
Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informaţii ori ale altor
organisme interesate, stabilite prin certificatul de urbanism conform
reglementărilor legale în vigoare şi ca urmare a condiţiilor speciale de
amplasament şi/sau a funcţionalităţii investiţiei, după caz, obţinute în
prealabil de solicitant.
2.5.6. Acordul
vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică,
pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în
imediata lor vecinătate – şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie
pentru protejarea acestora –, pentru lucrări de construcţii necesare în vederea
schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de
construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.
II.Piese desenate
1.Planuri
generale
1.1. Plan de
încadrare în teritoriu
– plan de încadrare în
zonă a lucrării, întocmit la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000,
după caz, emis de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial
1.2. Plan de
situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei
– plan cu reprezentarea
reliefului, întocmit în sistemul de Proiecţie Stereografic 1970, la scările
1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de
cadastru şi publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta:
• imobilul, identificat
prin numărul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de urbanism,
descris prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafaţa,
lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a
calcanelor limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
• amplasarea tuturor
construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor construi;
• cotele construcţiilor
proiectate şi menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel;
distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor şi altele
asemenea);
• denumirea şi
destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
• sistematizarea pe
verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
• accesele pietonale şi
carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute;
• planul parcelar al
tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de
restituire a proprietăţii.
1.3. Planul privind
construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea
acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului:
trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor – radier şi
capac –, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor
reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile proprii
prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
2.Planşe pe
specialităţi
2.1. Arhitectură
Piesele desenate de
arhitectură vor cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui
obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:
– planurile cotate ale
tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor,
dimensiunilor şi a suprafeţelor;
– planurile
acoperişurilor – terasă sau şarpantă –, cu indicarea pantelor de scurgere a
apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea
materialelor din care se execută învelitorile;
– secţiuni
caracteristice – în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este
cazul –, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile
determinante ale acoperişului – cotele la coamă şi la cornişă –, fundaţiile
clădirilor învecinate la care se alătură construcţiile proiectate;
– toate faţadele, cu
indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu
indicarea racordării la nivelul terenului amenajat;
– în situaţia
integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfăşurarea
stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în ţesutul urban
existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul
fundaţiilor
Se redactează la scara
1:50 şi va releva:
– modul de respectare a
condiţiilor din studiul geotehnic;
– măsurile de protejare
a fundaţiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcţiile
proiectate.
2.2.2. Detalii de
fundaţii
2.2.3. Proiect de
structură complet
Se prezintă pentru
construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele
instalaţiilor
Se prezintă parametrii
principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotări şi
instalaţii tehnologice
În situaţia în care
investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii
tehnologice, determinante pentru configuraţia planimetrică a construcţiilor, se
vor prezenta:
2.4.1. Desene de
ansamblu
2.4.2. Scheme ale
fluxului tehnologic
Fiecare planşă
prezentată în cadrul secţiunii II „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă
jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului
elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul
proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
B.Proiectul
pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare – P.A.D.
I.Piese scrise
1.Lista şi
semnăturile proiectanţilor
Se completează cu
numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect
pentru care răspund.
2.Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcţiei
care urmează să fie desfiinţată:
– scurt istoric: anul
edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;
– descrierea
structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
– menţionarea şi
descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva;
– fotografii color –
format 9 × 12 cm
– ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfăşurări
rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
– descrierea lucrărilor
care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de desfiinţare.
2.2. Abrogat.
II.Piese desenate
1.Plan de
încadrare în teritoriu
– planşă pe suport
topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită
la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
2.Plan de
situaţie a imobilelor
– planşă pe suport
topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie,
întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin
care se precizează:
• parcela cadastrală
pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
• amplasarea tuturor
construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa;
• modul de amenajare a
terenului după desfiinţarea construcţiilor;
• sistematizarea pe
verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
• plantaţiile existente
şi care se menţin după desfiinţare.
Pe planşă se vor indica
în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţează şi cele propuse
– plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii etc.,
după caz.
3.Planul privind
construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea
acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului:
trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor – radier şi
capac –, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor
reţele publice de echipare tehnicoedilitară se vor indica instalaţiile proprii,
în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
4.Releveul
construcţiilor care urmează să fie desfiinţate
Planşele se vor redacta
la o scară convenabilă – 1:100 sau 1:50 – care să permită evidenţierea
spaţiilor şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a
materialelor existente:
– planurile tuturor
nivelurilor şi planul acoperişului;
– principalele
secţiuni: transversală, longitudinală, alte secţiuni caracteristice, după caz;
– toate faţadele.
În situaţia în care
desfiinţarea necesită operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi proiectul
de organizare a lucrărilor.
Fiecare planşă
prezentată în cadrul secţiunii II „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă
jos un cartuş care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator,
numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului
şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele,
calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
C.Documentaţia
tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor – D.T.O.E.
Documentaţia tehnică de
organizare a execuţiei lucrărilor – D.T.O.E. este necesară în toate cazurile în
care se realizează o investiţie şi se prezintă, de regulă, împreună cu
documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
în condiţiile legii.
Documentaţia tehnică de
organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor
lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării
tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât
şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul
public, după cum urmează:
I.Piese scrise
1.Lista şi
semnăturile proiectanţilor
Se completează cu
numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect
pentru care răspund.
2.Memoriu
Acesta va cuprinde:
– descrierea lucrărilor
provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a construcţiilor,
amenajărilor şi depozitelor de materiale;
– asigurarea şi
procurarea de materiale şi echipamente;
– asigurarea racordării
provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona amplasamentului;
– precizări cu privire
la accese şi împrejmuiri;
– precizări privind
protecţia muncii.
II.Piese desenate
Plan general
a) la lucrările
de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de
situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul
investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare
realizării acesteia;
b) la lucrările
de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea
fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor
investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii.
Fiecare planşă
prezentată în cadrul secţiunii II „Piese desenate“ va avea în partea dreaptă
jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului
elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul
proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
ANEXA Nr. 2
Definirea unor
termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii
• Acord unic
Abrogat.
• Autorizaţia de construire/desfiinţare
Actul de autoritate al
administraţiei publice locale – consilii judeţene şi consilii locale
municipale, orăşeneşti şi comunale –, pe baza căruia se pot realiza lucrări de
construcţii.
Procedura de emitere a
autorizaţiei de construire/desfiinţare este reglementată prin prezenta lege şi
prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.
• Anexe gospodăreşti
Construcţiile cu
caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activităţi specifice,
complementare funcţiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea
locuinţei, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională distinctă.
În categoria anexelor
gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară,
grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite şi altele asemenea, În
mod similar, sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodăreşti şi garajele,
serele, piscinele şi altele asemenea.
• Anexe gospodăreşti ale exploataţiilor
agricole
Construcţiile situate
în zone izolate în extravilan şi îndepărtate de localitatea de reşedinţă a lucrătorilor
agricoli, menite să adăpostească maşini agricole, utilaje, mici ateliere,
scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum şi spaţii pentru
cazare temporară pe timpul campaniilor agricole.
• Avizare/aprobare
Avizare – procedură de
analiză şi de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, a administraţiei publice locale ori a altor organisme
centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor
funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente
prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism sau prin
proiectul pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi proiectul
tehnic (P.Th.) pe baza căruia se vor executa lucrările.
Avizarea se
concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter
tehnic de obligativitate.
Aprobare – opţiunea
forului deliberativ al autorităţii competente de însuşire a propunerilor din
documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, prealabil
emise. Prin actul de aprobare se conferă documentaţiilor putere de aplicare,
constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de
dezvoltare teritorială şi urbanistică, precum şi al autorizării lucrărilor de
execuţie a obiectivelor de investiţii.
• Clădiri de importantă redusă
Construcţii cu funcţii
obişnuite, cu un grad de risc scăzut, care afectează un număr redus de oameni:
a) clădiri de
locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodăreşti ale
acestora;
b) clădiri pentru
învăţământ cu cel mult 4 unităţi funcţionale;
c) dispensare
comunale fără staţionar;
d) sedii
administrative în mediul rural: primării, posturi de poliţie, cooperative de
credit rural, biblioteci, oficii poştale şi altele asemenea;
e) clădiri pentru
comerţ şi alimentaţie publică, cu o suprafaţă de până la 200 m2 şi cu
deschideri până la 6 m ;
f) hale şi
ateliere pentru activităţi meşteşugăreşti care nu generează vibraţii, cu o
suprafaţă de până la 200 m2
şi deschideri până la 6 m ;
g) dependinţe şi
anexe gospodăreşti: garaje, bucătării de vară, grajduri, şuri şi altele
asemenea;
h) construcţii cu
caracter provizoriu.
• Construcţii cu caracter provizoriu
Construcţiile
autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin
specificul funcţiunii adăpostite ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de
autoritatea publică, au o durată de existenţă limitată, precizată şi prin
autorizaţia de construire.
De regulă,
construcţiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale şi alcătuiri
care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea iniţială
(confecţii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele
asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcţiilor cu
caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, tonete, cabine, locuri de expunere
situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi
reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi
realizarea construcţiilor provizorii se autorizează în aceleaşi condiţii în
care se autorizează construcţiile definitive.
• Construcţii speciale
Construcţiile cu
caracter militar care se autorizează în condiţiile prevăzute la art. 43.
• Documentaţiile de amenajare a teritoriului
şi de urbanism
Ansamblurile de
documente scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se
analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi
măsurile de dezvoltare pe o perioadă determinată.
Structura documentaţiilor
de amenajare a teritoriului şi de urbanism cuprinde:
a) planurile de
amenajare a teritoriului;
b) planurile
urbanistice;
c) regulamentele
locale de urbanism.
Definirea şi
continutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
se fac prin legea amenajării teritoriului şi urbanismului.
• Documentaţie tehnică – D.T.
Documentaţia tehnică
simplificată care prezintă elementele tehnice esenţiale necesare emiterii
autorizaţiei de construire/desfiinţare şi prin care se stabilesc principalele
coordonate privind încadrarea în indicii urbanistici aprobaţi, amplasarea
construcţiilor şi relaţiile acestora cu vecinătăţile, schemele şi fluxurile
funcţionale, compoziţia spaţială, structura de rezistenţă, expresia de
arhitectură, dotarea şi echiparea construcţiilor – inclusiv soluţiile de
asigurare, branşare şi racordare a acestora la infrastructura edilitară, după
caz.
După emiterea
autorizaţiei de construire, documentaţia tehnică – D.T. se dezvoltă în
proiectul tehnic – P.Th. şi constituie parte integrantă a acestuia, respectiv a
detaliilor de execuţie, fiind interzisă modificarea prevederilor documentaţiei
tehnice – D.T., sub sancţiunea nulităţii autorizaţiei de construire.
Conţinutul-cadru al
documentaţiei tehnice – D.T. este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta lege.
• Documentaţie
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Totalitatea
documentelor prevăzute la art. 7 alin. (1) din lege care constituie dosarul ce
se depune la autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 4 în
vederea emiterii autorizaţiei de construire.
• Drept de
execuţie a lucrărilor de construcţii
Dreptul asupra
construcţiei şi/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obţine,
potrivit legii, din partea autorităţii competente, autorizaţia de
construire/desfiinţare:
1. dreptul real
principal: drept de proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute (dobândit
prin: contract de vânzare-cumpărare, de schimb, de donaţie, certificat de
moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească);
2. drept de
creanţă dobândit prin: contract de cesiune, concesiune, comodat, locaţiune.
Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract de comodat/locaţiune
se poate face numai pentru construcţii cu caracter provizoriu şi acordul expres
al proprietarului de drept.
• Firma
Elementul constructiv
aplicabil pe clădire sau independent, pe care se inscripţionează date de
identificare a unei instituţii publice, societăţi comerciale, fundaţii,
denumirea comercială, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub
care o persoană fizică sau juridică îşi exercită activitatea într-o clădire sau
într-o incintă.
• Instalaţii
aferente construcţiilor
Totalitatea
echipamentelor care asigură utilităţile necesare funcţionării construcţiilor,
situate în interiorul limitei de proprietate, de la branşament/racord la
utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcţie.
Instalaţiile aferente construcţiilor se autorizează împreună cu acestea sau,
după caz, separat.
• Intravilanul localităţii
Teritoriul care
constituie o localitate se determină prin Planul urbanistic general (PUG) şi
cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fără construcţii, organizate şi
delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate
în circuitul agricol sau având o altă destinaţie, înăuntrul căruia este permisă
realizarea de construcţii, în condiţiile legii.
Intravilanul se poate
dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri urbanistice
zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic
general (PUG) al localităţii.
• Extravilanul localităţii
Teritoriul cuprins
între limita intravilanului şi limita administrativ-teritorială a unităţii de
bază (municipiu, oraş, comună), înăuntrul căruia autorizarea executării
lucrărilor de construcţii este restricţionată, în condiţiile prezentei legi.
• Împrejmuiri
Construcţiile
definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafeţe, arii sau parcele
asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecţie împotriva
intruziunilor, realizate din diferite materiale – beton, cărămidă, piatră,
lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci –, ori prin planţii
specifice.
• Locuri de
joacă şi agrement
Construcţii specifice
pentru divertisment, recreere şi sport pentru populaţie.
• Lucrări de construcţii
Operaţiunile specifice
prin care:
– se realizează
construcţii de orice fel – civile, industriale, agrozootehnice, edilitare
subterane şi aeriene, căi de comunicaţii, lucrări inginereşti, de artă etc.;
– se desfiinţează
astfel de construcţii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
• Lucrări de
modificare
Lucrări de intervenţii
asupra elementelor constructive, structurale şi/sau nestructurale, având ca
efect modificarea totală sau în parte a acestora.
Lucrările de modificare
pot fi:
a) lucrări de
modificare structurală, din care fac parte,
în principal, lucrările
de consolidare, de supraetajare şi/sau de extindere a construcţiei;
b) lucrări de
modificare nestructurală, din care fac parte,
în principal, lucrările
de amenajări interioare şi recompartimentări uşoare, care nu afectează în mod
semnificativ structura de rezistenţă a construcţiei şi pentru care este necesar
avizul prealabil al unui proiectant autorizat.
Pentru executarea
lucrărilor de modificare, cu excepţia lucrărilor de compartimentare provizorii,
nestructurale, este necesară emiterea unei autorizaţii de construire în
condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind calitatea în
construcţii.
• Lucrări de intervenţie
în primă urgenţă
Orice fel de lucrări
necesare la construcţiile existente care prezintă pericol public ca urmare a
unor procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi
naturali şi antropici, inclusiv a instalaţiilor aferente acestora, pentru:
a) punerea în
siguranţă, prin asigurarea cerinţelor de rezistenţă mecanică, stabilitate şi
siguranţă în exploatare;
b) desfiinţarea
acestora.
• Lucrări de
reabilitare
Orice fel de lucrări de
intervenţii necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor de siguranţă şi
exploatare a construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, în
scopul prelungirii duratei de exploatare prin aducerea acestora la nivelul
cerinţelor esenţiale de calitate prevăzute de lege.
• Lucrări specifice la căile de comunicaţie,
care nu necesită autorizaţie de construire
Lucrările de
întreţinere care nu necesită proiect şi deviz general, constând dintr-un
complex de lucrări care se execută în mod permanent, în vederea menţinerii
construcţiilor-instalaţiilor în condiţii tehnice corespunzătoare desfăşurării
continue, confortabile şi în deplină siguranţă a circulaţiei, la nivelul
traficului maxim.
• Mobilier urban
Elementele funcţionale
şi/sau decorative amplasate în spaţiile publice care, prin alcătuire, aspect,
amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localităţii. Prin natura lor
piesele de mobilier urban sunt asimilate construcţiilor dacă amplasarea lor se
face prin legare constructivă la sol (fundaţii platforme de beton, racorduri la
utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice), necesitând emiterea
autorizaţiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere,
lampadare, bănci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice şi
altele asemenea.
• Modificare de
temă
Orice schimbare
iniţiată de către investitor/proprietar care are în vedere funcţiunile şi/sau
capacităţile funcţionale caracteristice, indicatorii tehnico-economici
aprobaţi, soluţiile spaţiale şi/sau de amplasament şi alte asemenea cerinţe,
care au fundamentat elaborarea documentaţiei tehnice – D.T., care a stat la
baza emiterii autorizaţiei de construire.
• Parcelare
Operaţiunea de
proiectare urbanistică prin care se determină divizarea uneia sau mai multor
proprietăţi funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii,
concesionării sau vânzării loturilor rezultate.
• Proiect
tehnic (P.Th.)
Documentaţia
tehnico-economică – piese scrise şi desenate –, elaborată în condiţiile legii,
care dezvoltă documentaţia tehnică – D.T., cu respectarea condiţiilor impuse
prin autorizaţia de construire, precum şi prin avizele, acordurile şi actul
administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, anexe la
autorizaţia de construire.
Proiectul tehnic
(P.Th.) cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de
investiţii, pe baza căruia se execută lucrările de construcţii autorizate.
• Detalii de
execuţie (D.E.)
Documentaţii tehnice
cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau,
după caz, la alte scări grafice, în funcţie de necesităţile de redactare,
precum şi piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate
în baza proiectului tehnic şi cu respectarea strictă a prevederilor acestuia,
care detaliază soluţiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare şi
alte asemenea operaţiuni, privind părţi/elemente de construcţie ori de
instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii
de execuţie, precum şi legături între elementele constructive
structurale/nestructurale ale obiectivului de investiţii.
Detaliile de execuţie,
elaborate în condiţiile legii şi verificate pentru cerinţele esenţiale de
calitate în construcţii de către verificatori tehnici atestaţi în condiţiile
legii, detaliază proiectul tehnic, în vederea executării lucrărilor de
construcţii autorizate.
•
• Proiect pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii
Abrogată.
• Recepţia lucrărilor
Recepţia lucrărilor
constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul
prin care se certifică finalizarea lucrărilor executate în conformitate cu
prevederile proiectului tehnic şi cu detaliile de execuţie.
Recepţia lucrărilor de
construcţii de orice categorie şi de instaltii se efectuează atât la lucrări
noi, cât şi la intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, conform
legii. Recepţia lucrărilor de construcţii se realizează în două etape, potrivit
prevederilor legale în vigoare, după cum urmează:
– recepţia la
terminarea lucrărilor;
– recepţia finală.
• Schimbare de destinaţie
În înţelesul
prevederilor art. 3, este necesară emiterea unei autorizaţii de construire
şi/sau de desfiinţare, după caz, numai în situaţia în care pentru realizarea
schimbării de destinaţie a spaţiilor sunt necesare lucrări de construcţii
pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
• Zone protejate
Teritoriile delimitate
geografic, în cuprinsul cărora se află elemente sau ansambluri ale
patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebită. În raport cu natura
elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt:
a) zone naturale
protejate, instituite pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului
natural cu valoare deosebită;
b) zone
construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea şi punerea în
valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorică, culturală sau
memorialistică deosebită.
Anexa
NOTĂ:
Reproducem mai jos
prevederile art. III din Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi
unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, ale art. II alin. (2) şi ale art.
III din Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. II alin.
(2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu sunt
încorporate în textul republicat al Legii nr. 50/1991:
– art. III din Legea
nr. 453/2001:
„Art. III
Pe data intrării în
vigoare a prezentei legi se abrogă: anexa la Legea nr. 50/1991, republicată,
art. 8 alin. 5 şi pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la Legea protecţiei mediului
nr. 137/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70
din 17 februarie 2000, precum şi referirile la obligativitatea emiterii
acordului de mediu pentru lucrările de construcţii-montaj din cuprinsul legii,
din actele de aplicare a acesteia, precum şi orice alte dispoziţii contrare
prevederilor prezentei legi.“;
– art. II alin. (2) şi
art. III din Legea nr. 401/2003:
„(2) În termen de
60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica normele metodologice
de aplicare a Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, care vor include
formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor necesare
acestei proceduri. În acelaşi termen se vor efectua operaţiunile de preluare,
predare-primire a studiilor de teren şi a documentaţiilor prevăzute la art. I
pct. 23 [alin. (1) al art. 291], prin proces-verbal încheiat între părţi după
inventarierea arhivelor menţionate la art. I pct. 23 [art. 291 alin. (3)], fără
a mai fi nevoie de punerea în întârziere.
Art. III
La data intrării în
vigoare a prezentei legi se abrogă litera c) a articolului 48 din Legea nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.“;
– art. II alin. (2) din
Legea nr. 199/2004:
„(2) În termen de
30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica Normele metodolgoice
de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate
prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.
1.943/2001, cu modificările ulterioare.“
Republicată în temeiul
art. II alin. (1) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004,
dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 50/1991 a
fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13
ianuarie 1997 şi a mai fost modificată prin:
– Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 231/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din
29 noiembrie 2000, respinsă prin Legea nr. 413/2001, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 402 din 20 iulie 2001;
– Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 295/2000 pentru suspendarea aplicării sau abrogarea unor
ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000, aprobată prin
Legea nr. 109/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
157 din 29 martie 2001;
– Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001;
– Legea nr. 453/2001
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din
1 august 2001, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712
din 8 noiembrie 2001;
– Ordonanţa Guvernului
nr. 5/2002 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 31 ianuarie
2002, aprobată prin Legea nr. 455/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 504 din 12 iulie 2002;
– Ordonanţa Guvernului
nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, abrogată prin
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;
– Legea nr. 401/2003
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 749 din 27 octombrie 2003.
Conform prevederilor
introduse de Legea 348/2004, începând cu data de 1 iulie 2005, moneda naţională
a României, leul, va fi denominată astfel încât 10.000 lei vechi, aflaţi în
circulaţie până la această dată, vor fi preschimbaţi pentru 1 leu nou.
Potrivit art. II,art.
III, respectiv art. IV din Ordonanţa de urgenţă nr. 214/2008, în tot cuprinsul
legii se înlocuieşte termenul „Proiect“ din sintagmele „Proiect pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii“, „Proiect de organizare a
execuţiei lucrărilor“ şi „Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de
desfiinţare“ cu termenul „Documentaţie tehnică – D.T“, se înlocuiesc
abrevierile „P.A.C.“, „P.O.E.“ şi „P.A.D.“ cu abrevierile „D.T.A.C.“,
„D.T.O.E.“ şi „D.T.A.D.“, respectiv se înlocuieşte sintagma „oficiul judeţean
de cadastru, geodezie şi cartografie“ cu sintagma „oficiul de cadastru şi
publicitate imobiliară teritorial“.
Potrivit art II alin
(2) din Oug 214/2008, cu modificările aduse prin Legea 261/2009, în tot
cuprinsul prezentei legi, sintagma «verificator tehnic» se înlocuieşte cu
sintagma «verificator de proiecte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu